Senatorul Viorel Badea, Dinu Gîndu și George Scarlat sunt acuzați de plagiere

Senatorul Viorel Badea, alături de Dinu Gîndu si George Scarlat, sunt acuzați de plagiere de către actualul Secretar General PNL din Republica Moldova, Radu Sorinca. Acuzația vine după ce dânșii  ar fi copiat în proporție de 80-85 la sută proiectul „Moldova, prioritatea noastră”, care îi aparține și poartă semnătura Secretarului General PNL din Republica Moldova. Mai mult ca atât, dânșii l-au publicat în cadrul mai multor instituții media din Republica Moldova.

Potrivit lui Sorinca, textul proiectului a fost pornit la inceputul toamnei 2015 in Bucuresti alaturi de cativa colegi si prieteni ai dansului, apropiati domeniului politicii externe a Romaniei si Republicii Moldova, toate schitele si ideile fiind inglobate ulterior sub titlul de Master Plan PNL RO-MD si a fost redactat de către el personal alaturi de o persoana cu largi cunostinte in politica din R. Moldova si Gagauzia.

Sub nici o forma la acest proiect nu au luat parte vreunul din cei 3 „muschetari” care acum incearca sa isi insuseasca, prin furt un text si o munca a unor oameni care cu adevarat cunosc realist situatia dintre Prut si Nistru.

1

Master Plan-ul a fost gandit ca un proiect interguvernamental, intre doua state, in perioade de stabilitate, pentru a facilita implementarea acordului de asociere UE – Republica Moldova si a strategiilor UE in ambele state. Nici un moment acest Master Plan nu a fost gandit ca un proiect politico-unionist si respectiv material – electoral.

Din aceste motive, acest proiect a fost propus conducerii PNL Romania si nu a fost scos in fata pentru a fi material politic ci urma sa fie propus ambelor guverne la o masa rotunda, unde ar fi urmat sa fie discutat si cizelat fiecare capitol in parte.

Scoaterea si fluturarea acestui proiect, mai ales in Republica Moldova risca sa saboteze esenta acestui Master Plan.

Din pacate, ulterior, în presa din Republica Moldova Dinu Gîndu și George Scarlat au ajuns să se dea drept redactori, avându-l asa zis coordonator pe Viorel Badea.

3

2

Totodată, în această capcană ar fi căzut și Constantin Cordreanu, președintele Blocului Unității Naționale.

4

Și la fel ca cum spune si Presedintele Klaus Iohannis, drumul spre Europa trebuie consolidat, situaţia din Moldova trebuie să se stabilizeze, economia moldovenească trebuie să repornească.

Următorul pas, după părerea mea, este integrarea europeană a Moldovei, iar cealaltă parte – unirea – poate fi discutată atunci când şi într-o parte şi în alta a Prutului lucrurile sunt foarte stabile şi merg bine. Să pui acum întrebarea unirii Moldovei cu România mi se pare un demers puţin serios, dacă ne uităm în jur, problema Transnistriei, (…) este chestiunea stabilităţii economice, combaterii corupţiei, care indiferent cum o vedem se află într-o parte şi în alta a Prutului la niveluri foarte diferite şi atunci, după ce rezolvăm aceste probleme pentru care cunoaştem soluţiile, putem să abordăm şi problemele mai complicate şi să începem să discutăm.

Radu Sorinca ne-a povestit că acest proiect a fost trimis spre sfârșitul toamnei din 2015 și lui Radu Carp, care la un moment dat l-a prezentat la o întrunire a PNL Romania în luna noiembrie a aceluiași an, la Brașov. La acea întrunire erau prezenți Viorel Badea și Dinu Gîndu (la acea vreme printre altele co-președinte PNL Republica Moldova – fără legatură cu Pavlicenco), care s-au arătat foarte iritați de faptul că ei nu sunt implicați în acest proiect al PNL România, de a crea un Master plan pentru R. Moldova.

Potrivit lui Sorinca, nici un partid politic din România nu a avut și nu are vreun master plan pentru Republica Moldova. Deci, prin prisma faptului că Radu Sorinca a petrecut ultimii trei ani în Republica Moldova și văzând ceea ce lipsește în proiectul de țară al României referitor la R. Moldova, a creionat acest master plan care se dorește a fi un proiect real implementat de țara vecină.

Radu Sorinca nu exclude faptul că profesorul Radu Carp ar fi fost momit cu careva  promisiuni sau a fost presat în vreun fel de colegii lui senatori.

Acest proiect a fost transmis și co-președintelui PNL Romania, doamnei Alina Gorghiu pentru consultări, iar în urma verificării, Gorghiu s-a arătat mulțumită, astfel că din partea ei nu au parvenit feed-back-uri  negative sau careva sugestii de a lăsa  materialul altor colegi care ar fi mai “bine pregătiți”.

Mai jos puteți vedea proiectul modificat și potrivit lui Sorinca – plagiat și publicat în presa din R. Moldova sub alte semnături decât ale autorului real.

Strategie Republica Moldova_PNL Diaspora

sursa DOC: deschide.md

Documentul este segmentat în câteva capitole, iar fiecare dintre ele conține măsuri concrete care urmează a fi aplicate pentru dezvoltarea domeniilor respective, scrie deschide.md.

România urmează să-și întărească titlul de principal susţinător al integrării europene a Republicii Moldova, să promoveze limba şi cultura româna și să unifice spațiului mediatic din România și Republica Moldova. Asta presupune acordarea unei atenții sporite postului TVR Chișinău, și a postului Radio Chișinău, promovarea presei de limbă română și exploatarea în același scop a rețelelor de socializare, inclusiv cele de provenineță rusă.

Documentul mai presupune susţinerea activităţii Mitropoliei Basarabiei, facilități și programe în învăţământul preuniversitar și învăţământul superior, dar și simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române de către foştii cetăţeni români din Republica Moldova şi descendenţii acestora.

În domeniul transporturilor, România și-ar dori extinderea mai multor curse de tren până la Ungheni, construcţia, pe termen mediu, a unei căi ferate cu ecartament european pe ruta Chişinău – Ungheni, reabilitarea podului Fălciu (România) – Cantemir (Republica Moldova), promovarea transportului aerian între cele două ţări, cu respectarea acquis-ului UE, prin: revizuirea politicii tarifare a TAROM pentru cursele Bucureşti – Chişinău, în vederea creşterii numărului de pasageri.

De asemenea, se vrea o interconectarea instituţiilor din sistemul afacerilor interne, dar și combaterea în comun a corupţiei.

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *