Restaurantul unde se servește carne de om. Vezi de unde provine materia primă!

Deşi pare de groază, restaurantul se bucură de o mare clientele. Iar primul care i-a păşit pragul şi a comandat a fost un Argentinian.Conform Steemit, Restaurantul se numeşte “The Resoto ototo no shoku ryohin”, care înseamnă în română “Frate Comestibil”.

Preţurile sunt foarte mari între 100, respective 1.200 de dolari. Primul client care a avut ocazia de a se înfrupta din preparatele umane spune – “Avea gust de carne de porc, în acest restaurant, ei gătesc carnea de om cu multe condimente, aşa că nu se simte un gust diferit”, a declarant argentinianul

În 2014, în Japonia, a fost semnată o lege prin care oamenii au dreptul să consume carne de om, dacă desigur respectă toate normele sanitare.Înainte de a deceda, persoanele semnează un contract prin care îşi vând corpurile restaurantului pentru o sumă de 35.000 de dolari, bani care vor ajunge la familiile acestora. Numai persoanele care mor tinere pot ajunge pe mesele restaurantului.

În 2014, în Japonia, a fost semnată o lege prin care oamenii au dreptul să consume carne de om, dacă desigur respectă toate normele sanitare.Întrebarea pe care toată lumea și-o pune este “De unde își procură carnea acest restaurant?”, iar răspunsul este simplu. Înainte de a deceda, persoanele semnează un contract prin care își vând corpurile restaurantului pentru o sumă de 35 de mii de euro, bani care vor ajunge la familiile acestora. Numai persoanele cre mor tinere pot semna acest acord și care respectă anumite condiții de sănătate, deoarece carnea lor trebuie să fie comestibilă.

Canibalul este unul dintre personajele-capcaun ale lumii contemporane. Tabloul monocolor pictat canibalului si difuzat intr-un discurs schematic, alaturi de “crima abominabila” si “casa ororilor”, trece sub uitare dimensiunea istorica a practicii canibale in civilizatia noastra.Vom descoperi, poate cu surprindere, ca a fi canibal nu este profund inuman.

La inceput a fost…cariba

Canibalismul este o practica ce consta in consumarea unui individ din propria specie. Cuvantul se foloseste atat pentru animalele care devoreaza exemplare din specia lor, cat si pentru oamenii care consuma carne umana, in acest caz fiind vorba despre antropofagie.

Exista endocanibalism, atunci cand sunt mancati membri din acelasi grup, si exocanibalism, cand sunt consumati membri ai altui grup.Termenul canibal provine din cuvantul caniba sau cariba, folosit de triburile Taino pe care le-a intalnit Cristofor Columb pe insula Hispaniola. Termenul desemna atunci populatiile care isi mancau inamicii din alte triburi atunci cand ii omorau in lupte.

La debarcarea in Guadalupa, in 1493, Columb a descoperit oseminte umane pe care le-a atribuit populatiilor Cariba, Caniba, devenite Caribale sau Canibale.

Cuvantul caraibe a fost folosit atunci pentru a-i desemna pe bastinasii din Antilele Mici, precum si pe antropofagii din Lumea Noua, inainte de a se raspandi in Europa si de a lua forma de “canibal”, cu sensul de “salbatic ce mananca oameni”.

Se crede ca antropofagia era practicata in zone asociate Paleoliticului Inferior din istoria civilizatiei umane, precum situl Gran Dolina a Atapuerca din Spania sau Caune de l’Arago din Franta, ori de catre populatii mai recente din nordul continentului american, ca in cazul triburilor ale caror urme au fost descoperite in situl Mancos din Colorado.

Herodot insusi consemna traditii funerare ale mai multor popoare antice, precum scitii, masagetii sau tracii, unele fiind necrofage, iar altele care isi sacrificau batranii si bolnavii pe care apoi ii prajeau si ii mancau.

In perioada cruciadelor, mai multe marturii vorbesc despre practicile canibale, atribuite in special francilor.

In secolul al XVI-lea, existau canibali in America Centrala (aztecii), in America de Sud (tupinambas), iar la inceputul secolul XX, sunt consemnari de antropofagie in Africa Ecuatoriala si in mai multe insule din Pacific.

Henry Parkes, in cartea Istoria Mexicului, scrie ca in 1844 cand fugea din Mexic, presedintele Antonio Lopez de Santa Anna a fost capturat de indigenii canibali din statul Veracruz si acestia l-ar fi mancat, daca nu era salvat de trupele guvernamentale care au intervenit.Sectia australiana pentru crimele de razboi de la Tribunalul din Tokyo a adunat rapoarte si marturii, analizate de anchetatorul William Webb, acestea demonstrand ca soldatii japonezi au comis in timpul celui de-Al doilea Razboi Mondial acte de canibalism asupra prizonierilor si populatiilor din teritoriile ocupate.

Uneori, aceste cazuri erau motivate de foamete, dar istoricul Yuki Tanaka a considerat ca, adesea, canibalismul era “o activitate sistematica si desfasurata sub comanda ofiterilor”.Cercetarile au catalogat antropofagia in trei categorii: canibalism ritual, criminal si de supravietuire.