Problemele persoanelor cu dizabilităţi sunt uitate pe o poliţă aparte

Sună alarma, e ora şase şi treizeci , se ridică din pat, atent îşi pipăie hainele care stau pe scaunul de alaturi, atent savurează biscuiţii cu ceaiul rece,numără scările…ţinînd în mînă o geantă mică violetă şi un baston alb.

Parcurge acelaşi drum de trei ani, este stundentă la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova. Vine în fiecare zi la ore, de una singură. Da, parcă nimic straniu la cei douăzeci şi opt de ani să meargă singură pe drum, ea şi bastonul. Ludmila nu vede.

   Cînd era mică a avut mici probleme cu vederea, dar părinţii nu s-au adresat la medic şi pe parcursul anilor situoaţia sa agravat. A absolvit o şcoală obişnuită, dar cu mari dificultăţi, din cauza dificienţei de vedere şi totuşi a dorit să-şi continuie studiele.

  Prima încercare de a-şi continua studiele a fost Facultatea de Drept a Universitații ”Aleco Russo” din Bălți.  Dar a apărut diverse probleme sociale şi  Ludmila  a fost nevoită s-ă se transfere la aceeași facultate doar că la Colegiu ”Prometeu” din Soroca. După ce a absolvit colegiu a încercat în nenumărate ori să- şi găsească un post de lucru dar angajatorii o refuzau, motivînd că nu are studii superioare. Dezămăgită a stat cîţiva ani acasă cu părinţii:

” De la început era bine acasă, practic nu făceam nimic. Dar toţi prietenii mei din copilărie erau la studii, sau deja aveau familii, î-mi era foarte trist. Cu greu m-am decis să vin la Chişinău, părinţii erau împotrivă.”

  A ajuns în faţa blocului central al Universităţii , încet urcă la etajul patru, se orientează foarte bine în spaţiu. Astăzi are ora de laborator, după paşi îşi cunoaşte colegii din grupă.

” Ludmila este curajoasă, sincer, eu nuştiu cum se descurcă ea cu temele de acasă, deoarece avem o mulţime de proiecte şi referate şi ea le face pe toate. Este tare bravo.” a menţionat colega ei Doina.

 Puțini dintre noi și-au pus întrebarea: „Cum se descurcă persoanele cu deficiențe vizuale la facultate”? Pe lângă faptul că nu văd la tablă, ei își găsesc cu greu colegii și auditoriile, mereu având nevoie de cineva care să-i ajute.

   Ludmila se descurcă la ore, doar că uneori e agitată și emotivă, plînge des: ”vederea mea a scăzut mult comparativ cu anii precedenţi nu mă descurc de una singură”.  Apelează des la colegele din cameră atunci cînd este vorba de gătit, s-au de igiena personală. Temele pentru acasă le face în limbajul Braille.

Traseul de la facultate spre cămin îl parcurge încet, savurînd mirosul toamnei tîrzii. La prînz o să şi gătească paste, apoi prînzul şi cei place cel ce mai mult- spălarea vaselor.

” Ne-am deprins cu ea, şi pentru noi nu este o problemă să o ajutăm. Are o calitate rar întîlnită la oamenii de azi- e foarte sinceră şi răbdătoare” , a spus Vasilieva Nadejda.

   La întrebarea cum se descurcă financiar a zimbit trist „Bine, mă descurc” . Are o pensie de nouă sute optsprezece lei – unica sursă financiară la moment dar e convisă că o să şi găsească un post bine plătit în domeniul jurnalistic. Cu o naivitate crede că unicul obstacol pentru a şi găsi un post de muncă este faptul că nu are studii superioare. Are un optimism de invidiat, fiind convisă- documentul de studii superioare, îi v-a deschide toate uşele.

   Nimeni nu se încurajează să-i spună că o diplomă nu va rezolva toate probleme. Iar angajatorii au refuzat în nenumărate ori nu din motivul că nu are studii superioare, nimeni nu vrea angajaţi cu dizabilităţi, chiar dacă legea prevede şi angajarea lor în cîmpul muncii.

    Societatea noastră încă nu înţelege că ei tot sunt oameni, cu aceleaşi drepturi. Persoanele au nevoiea s-ă se simtă văzute.  Chiar dacă oamenii se consideră toleranţi,  de multe ori Ludmila se simte neglijată de cei din jur, simţindu- se ca o povară.  Cu ce ea e vinovată?  Dar cîţi sunt ca ea…

   În ultimul timp parcă ar fi o modă s-ă se vorbească de democraţie, drepturi, legi… dar problemele persoanelor cu dizabilităţi sunt lăsate pe o poliţă aparte, uneori chiar uitate pe foarte mult timp.

Liliana Vasilieva

Stagiară

Studentă anul III, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *