Mani: Lansarea primului meu album a fost un eveniment extraordinar

Mani- este un tînăr raper, ambițios și plin de energie, care a cucerit publicul cu piesele sale, scrie versuri și compune muzică prin intermediul căruia aduce buna dispoziție, dar și mesaje, parcă rupte din suflet. A lansat ceva timp în urmă primul său album și a susținut un concert cu succes.

-Salut!

-Bună!

-La lansarea primului tău album, în timpul concertului ai avut febră, aproape 39, cum te-ai descurcat?

-Cum m-am descurcat? Eu aproape nici nu am simțit febra ceia, am simțit-o doar dimineața cînd m-am trezit și pe parcursul zilei. Cînd am ajuns la concert, atunci mi-a trecut totul de la emoții, griji și de la multă energie care am primit-o de la public. A fost etraordinar, am crezut că mi-a trecut, mă simțeam bine, sănătos, Dar cînd am ajuns acasă, aveam treizci și opt temperatura, atunci m-am dat seamă că nu mi-a trecut deloc. Dar nu am simțit-o deloc, a fost foarte tare!

-Din start ai început să faci muzică pentru tine sau și pentru public?

-Cînd m-am apucat să fac muzică și mi-a apărut ideie că eu pot face muzică asta rap, îmi surîdea foarte mult ideia de a face piese, lumea să asculte mesajul piesei și eu așa pot schimba lumea. Pentru mine contează foarte mult mesajul din piese pe care-l scriu și pe mine mă încînta faptul că poate să-l ascute și alții și eu pot fi auzit. Respectiv aceasta poate avea inpact, ideile, gîndurile mele pe care le scriu acum pe o foaie , ele poate fi auzite și pot fi cîntate la rînduri. Asta îmi era ideia din start cînd m-am apucat de muzica asta. Cu timpul am observat că impactul acesta nu e atît de mare și plecînd de la ideia că eu pot schmba lumea, m-a schmbat eu. Și m-ă bucur foarte mult că am mers pe calea aceata, fiindcă am reușit să privesc și alte laturi ale mele, pe care nu erau să le descoper dacă nu făceam muzica aceasta.

-Ce le-ai spune tinerilor care ți-ar reproșa că nu înțeleg nimc din muzica ta?

-Le-aș spune să nu mă asculte . Dacă nu-i mișcă, nu înțeleg. Sunt o mulțime de piese care cu siguranță lor le place, să –o aculte. Să nu piardă timpul, mie tot multe piese numi plac și sunt artiști pe care nu-i ascult și nu pierd timpul și ei tot să nu-l piardă. Ce să mai scrii că numi place muzica asta, să ți perzi timpul tău prețios. Cheltuil așa încît să fie cel mai bine pentru tine.

– Cum  crezi muzica ta îi determină pe tineri să se adune împreună sau să se închidă în sine?

– Am difeite piese. În mare parte mă gîndesc că piesele mele îi pot pune pe oameni la diferite gînduri, să reflecteze, dacă reușesc să fac acest lucru înseamnă că e tare. Să încerce să intre în ideia lor. Am și piese de o dispoziție ușoară, care te relaxează și-ți dă o dispoziție foarte bună. Eu am încercat să fac piese diferite că și eu am stări diferite. Piesele pe care le scot sunt scrise din stările pe care le trăesc.

– Generația părinților tăi aprobă acest gen de muzică, ca exemplul părinții tăi te ascultă?

– Nu pot să vorbesc de generația părinților mei că e foarte mare. Ei au alte preferințe muzicale, respectiv nu pot să mă pronunț pentru ei toți. Ce pot să spun despre părinții mei? Se bucură cînd scot ceva nou. Cu toate că la început erau foarte sceptici, nu aveau încredere în ceia ce fac eu. Și își făceau griji că nu cumva pentru mine să nu devină o profesie. Că ei știu că din asta nu te întreții, respectiv pentru un părinte ce contează cel mai mult că copilul lui să poată face bani că să aibă un vietor. Doar crescînd băiatul, făcînd piese tot mai bune, au început și lor să le placă muzica ceasta și acum așteaptă cu nerabdare piese noi și sunt foarte atenți la cuvintele pe care le scriu. Încerc să le transmit cîte un text nou, să vadă ce a mai scris băiatul lor.

-Te susțin?

-Mă susțin cu trup și cu suflet.

-La moment mai faci o facultate, actoria. De ce?

-Că-mi place. Eu am ales să fac ceea ce-mi place. De mult mă gîndeam că aș face actorie și în liceu cînd învățam m-am dedicat foarte mult învățăturii. Că mai apoi trecînd bacalaureatul să fiu foarte dezamagit de sistemul de învățămînt, de cît e de corupt. Eu care speram că am să intru la buget, care eram cel mai bun din clasă. Am intrat la Academie, de abia pe ultmele liste de la contract. Văzînd că sistemul e atît de corupt, mi-am dat seama că nu are rost să dai atît de mult de la tine, nai pentru ce. Și atunci mi-am spus că vreau să fac ceia cemi place cu adevărat. Și chiar dacă în liceu era un cerc dramatic nu mă hotăram să merg, fiindcă eu trebuiam să învăț. Părinții mei fiind învățători îmi spuneau că tu trebuie să înveți și eu am învățat, ca să nu-i dezamagesc , să aduc rezultate bune. Ajungînd la ASEM am început să fac lucruri care îmi plăceau cu devărat. Cu timpul mi-am adus aminte de actorie, teatrul, un alt domeniul al artei pe care îl admir foarte mult, e foarte molipsitor. Și am aflat de Centrul Dramatic de la USM. M-am întîlnit cu profesorul Vladimir Cobăsnean de la actorie. Findcă actoria se leagă foarte mult și cu muzica, antrenamente de dicție, cum se pune accentele într-o frază, asta ajută foarte mult la muzica rapp, sunt multe cuvinte, trbuie să pui accentul logic, că lumea să se priceapă și să fii înțeles. Plus cînd filmezi un videoclip, joci un personaj , trebuie să fii foarte credibil. Chiar peste o săptămînă scot un videoclip nou la piesa ,, Eu sunt Terminator,, și acolo joc un personaj și asta ma ajutat actoria care o fac. Îmi plac filmele, privesc cu atenție actorii cum joacă, îmi place foarte mult. De aceia am ales să fac actoria.

 

-Suntem în studioul tău de înregistrări. De ce ai hotărît să faci acest studiou?

– În primul rînd mie îmi place să fiu pe cont propriu, să stau cu picioarele bine pe pămînt acolo unde mă aflu și am un spirit de antreprenor destul de conturat. Am făcut ASEM-ul, Business și Administrare,  nu m-am degeaba la această facultea, știam că am să fac ceva în viața mea. Cu timpul a părut muzica și am apucat-o pe calea acesta. Dar asta nu încurcă să faci și business din toatătreaba asta. Și fiindcă muzica mea care o fac nu aduce bani, mi-am zis că fac alt fel banii, fac un studiou de înregistrări și înregistrez persoane și măcar astfel banii. Măcar din alt unghi să vină banii. Plus am posibilitatea să înregistrez cînd vreau șii am posibilitatea să lucrez la piesele mele, să mă organizez așa cum îmi place.

-Cu ce dificultăți poate întâlni un tânăr interpret?

-Dacă te referi curat la muzica care o fac, cea mai mare difecultatea e promovarea. Mai petimpuri era complicat să găsești un studiou de înregistrări și chestii tehnice. Acum problema cea mai mare e promovarea. Acest gen de muzică, mai ales dacă o faci foarte sincer nu trece la radio, oamenilor nu le place sinceritatea, cînd ascultă muzică, lumea vrea să uite de griji, că și așa le are pe multe și vrea să se relexeze. Și așa fac toate radiourile. Noi, care practicăm acest gen de muzică aducem societății problemele cu care ne confruntăm, suntem foarte sinceri și discutăm orce stare, ideie. Acestă muzică e plină de mesaj, respetiv rar cînd poți trece pe la radio, cu toate că în ultimul timp hipapul se mai aude la radio și acesta mă bucură foarte mult. Am început să scot piesele mele la radio, pe cele care le fac în ultimul timp, e difuzat și simt că sunt ascultat. Ceia ce s-a văzut și la concertul care a avut loc, clubul a fost plin. Eu prim oară m-am întîlnit cu publicul meu, că ei ascultă piesele mele, că știu versurile mele și cîntă împreună cu mine. Asta e foarte tare, în nouă anii de zile de hiphap.

-Mersi mult pentru interviu să ai doar cîntece frumoase și numai bine!

-Cu plăcere!

Irina Cofanov

Stagiară

Studentă anul III, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *