Luxul şi mizeria bogaţilor moldoveni

Intenţia aplicării impozitului pe lux atât de mediatizată de instituţiile mass-media proguvernamentale şi lăudată de lustruitorii de imagine ai actualei puteri ar fi o măsură salutară într-un stat atât de sărac precum R. Moldova. 

Ion CHIŞLEA

Taxarea imobilelor şi automobilelor scumpe există în multe ţări, inclusiv occidentale, şi are drept scop reducerea discrepanţei dintre bogaţi şi săraci. Ea se asortează cu doctrina politică a Partidului Democrat, cea mai mare înjghebare politică din actuala guvernare. Aceasta este în aparenţă o măsură social-democrată şi totodată una antiliberală.

Orice partid liberal care se respectă s-ar opune unei prevederi de acest gen, argumentând-o drept atac la valorile liberale. De ce un om care a depus eforturi enorme şi a muncit mult nu ar putea să se folosească de rodul muncii sale pe deplin, ci să-l împartă cu cei săraci şi leneşi, ar zice un adept al liberalismului radical.

Însă, din câte se ştie, în R. Moldova nu avem nici liberali şi bogaţi care au devenit ca atare datorită muncii lor. Mai curând, aceştia sunt în minoritate printre grupul de oameni înstăriţi. Majoritatea bogaţilor moldoveni sunt actuali sau foşti funcţionari de stat, care şi-au făcut avere din banii publici furaţi, şi nu datorită a hărniciei lor. Cu alte cuvinte, bogătanii moldoveni nu sunt rezultatul unei virtuţi, precum hărnicia, care stă la bazele moralei liberale, ci al unei lipse crase de moralitate.

Luxul se datorează mizeriei

Altfel spus, luxul bogătanilor moldoveni se datorează în mare parte mizeriei morale a acestora. Şi atunci, de ce nu ar fi taxat?, ar apărea întrebarea destul de legitimă. Din punctul de vedere al unui cetăţean simplu, aceste averi de lux, acumulate fraudulos, nu ar fi suficient să fie taxate, ci chiar expropriate. Însă cine să facă acest lucru dacă bogaţii reprezintă în cea mai mare parte funcţionarii care ar trebui să taxeze luxul. Prin urmare, aceasta categorie în R. Moldova s-a constituit din cauza disfuncţionalităţilor statului. De aceea există foarte mult scepticism în ce priveşte implementarea unor astfel de prevederi, precum impozitul pe lux.

De fapt, acesta nu ar putea deveni mai mult decât un instrument de presiune asupra celor necooperanţi cu clanul oligarhic aflat pentru moment la guvernare. Cu alte cuvinte, taxa de lux va fi aplicată selectiv exact cum funcţionează mai toate instituţiile de resort ale statului moldovenesc, iar acest lucru nu va duce nicidecum la micşorarea prăpastiei dintre cei bogaţi de cei săraci.

Prăpastia ar putea creşte 

Pe de altă parte, o altă măsură mediatizată săptămâna aceasta, cea cu referire la statutul datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională, are toate şansele să lărgească această prăpastie. Cele 13,7 miliarde de lei acordate de Banca Naţională celor trei bănci aflate în proces de lichidare – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială – trebuie restituite. Şi vor fi întoarse din bugetul de stat, adică din acumulările de impozite de la toţi cetăţenii. În plus, aceşti bani vor fi calificaţi drept credit ce trebuie rambursat în decurs de 25 de ani, statul achitând o dobândă de 5% anual din suma datorată.

Astfel, din buget vor trebui alocaţi anual circa 550 milioane de lei pentru stingerea datoriei. În plus, dobânda pentru cel puţin primii ani se ridică la aproape 700 milioane de lei. Iată că astfel, în anii următori, statul va trebui să acorde anual peste un miliard de lei pentru a acoperi gaura din rezervele Băncii Naţionale, creată iarăşi din cauza mizeriei morale a elitelor moldoveneşti, fie aceştia funcţionari de rang înalt, politicieni, fie manageri de top din sistemul bancar.

Un nou acord, la toamnă

Transformarea sumei acordate celor trei bănci jefuite în datorie de stat este de altfel o condiţie a Fondului Monetar Internaţional pentru a reîncepe negocierile cu R. Moldova pentru un nou Acord de finanţare. Dacă guvernul va întreprinde o serie de măsuri cerute de FMI, am putea avea la toamnă un astfel de acord. Iar după aceasta ar reveni cel puţin parţial fluxurile de finanţare din Occident, speră guvernanţii de la Chişinău. De altfel, şi impozitul pe lux ar putea fi un argument oferit FMI drept sursă suplimentară de venit la buget. Şi asta deoarece într-o economie în pană precum cea moldovenească, Guvernul nu prea poate să-şi permită majorări de salarii, pensii sau subvenţii.

Guvernul Filip a promis însă toate astea pentru a reduce nemulţumirea populaţiei. Şi acum trebuie să arate de unde va acumula aceşti bani dacă economia nu creşte suficient. Ministerul Economiei îşi continuă demersurile privind atragerea investiţiilor. Ministrul Octavian Calmîc a întreprins miercuri o vizită la Paris, unde a prezentat atracţiile investiţionale are R. Moldova.

Oportunitățile de afaceri

„Ministrul Calmîc a prezentat oportunitățile de afaceri și de investiții în R. Moldova la reuniunea companiilor franceze, membre ale Mişcării Întreprinderilor din Franţa (MEDEF). Evenimentul a întrunit peste 20 de participanți, reprezentanți ai companiilor franceze mari, precum Airbus, Endered, Suez, Orange France, DELTA, Lafarge ș.a.”, se spune într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Calmîc a vorbit despre oportunităţile de business şi de investiţii în R. Moldova, precum și viziunea autorităților de la Chișinău privind cooperarea cu mediul de afaceri francez. În acest sens, ministrul Economiei a făcut o trecere în revistă a reformelor implementate de Guvern în domeniul climatului investițional prin reducerea presiunii administrative, simplificarea procedurilor și reforma regulatorie, pe de o parte, și acordarea facilităților pentru investitori pe platforma ZEL-urilor și parcurilor industriale, pe de altă parte.

Stimulente și facilități 

Printre stimulentele și facilitățile acordate investitorilor au fost enunțate condițiile pentru lansarea afacerii care nu prevăd cerințe minime de capital la deschiderea afacerii, rambursarea TVA pentru cheltuielile de capital cu privire la investiții pe termen lung, scutirea de TVA și taxe vamale pentru activele care urmează să fie incluse în capitalul social al societății.

În ce priveşte beneficiile de operare, au fost menționate impozitul pe venit de 12%, aplicarea acordurilor pentru evitarea dublei impuneri cu 45 țări, deducerea cheltuielilor pentru alimentare, transport și instruirea angajaților. Iar printre facilitățile la export a fost enumerată acordarea vacanței la restituirea TVA pentru companiile importatoare de materie primă dacă produsul este exportat ulterior în termen de 180 de zile, precum și declarația vamală electronică la import/export.

La finalul evenimentului, Octavian Calmîc a avut discuții cu mai mulți investitori interesați de cooperarea cu R. Moldova în domeniul infrastructurii rutiere, industriale, energetice și aviației civile. De asemenea, viceprim-ministrul a răspuns la o serie de întrebări privind condițiile de dezvoltare a proiectelor investiționale în R. Moldova, potențialele riscuri generate de situația social-politică, precum și avantajele ce le oferă autoritățile pentru afacerile orientate spre export.

Investitorii nu se grăbesc

Cu alte cuvinte, este vorba despre o prezentare standard a atracţiilor investiţionale moldoveneşti pe care ministrul o face destul de frecvent în faţa oamenilor cu bani din exterior. Aceştia însă nu se grăbesc să vină în R. Moldova. Prezentările ministrului nu sunt destul de convingătoare în pofida unor facilităţi evidente. Şi asta deoarece pe lângă facilităţile afişate oficial există şi o parte mai puţin atractivă a medaliei.

Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri „Infotag” de Ridha Tekaia, preşedinte al „Mobiasbancă – Group Société Générale”, şi preşedinte al Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA) a menţionat că o bună parte din clienții locali și străini ai băncii au suspendat investițiile în R. Moldova.

„Am început să ne obişnuim cu această instabilitate şi consider că dacă vom supravieţui în R. Moldova, vom supravieţui oriunde în lume. Dar, vorbind serios, într-adevăr, criza politică are un impact enorm asupra economiei. Ca urmare a acestei crize, niciun investitor străin de talie mare sau medie nu a intrat pe piaţa moldovenească în decursul ultimilor doi ani. Unii dintre ei vizitează R. Moldova, fac anumite analize şi poartă discuţii, dar nu iau decizii şi nu investesc bani”, menţiona omul de afaceri.

Vom avea o situaţie destul de proastă

„Dacă suntem norocoşi, vom avea o situaţie destul de proastă în prima jumătate a anului 2016”, a mai menţionat Tekhaia. În plus, omul de afaceri de origine franceză a făcut cu diferite ocazii evaluări ale mediului de afaceri moldovenesc, menţionând în special favorizarea de către stat a unor jucători de pe piaţă în defavoarea altora.

Este o prezentare mult mai puţin optimistă a climatului investiţional moldovenesc la care însă investitorii străini vor atrage cu siguranţă mai multă atenţie decât la ofertele investiţionale ale ministrului Calmîc.

sursa: eco.md

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *