FOTO: A studiat la ASEM, iar acum și-a deschis o stână de capre

Tot mai multe afaceri cu capre apar în câmpia Sorocii. Vărăncău, Baxani, Egoreni sau Grigorăuca — câteva dintre localitățile unde oamenii au cumpărat cornorate, mai ales că astfel de investiții sunt profitabile în țările Uniunii Europene.

Alexandru Cencanșciuc din orașul Soroca este un tânăr care a pus la cale o afacere cu cornute în satul bunicilor săi. Așa că și-a amenajat la Grigorăuca o stână de capre, așezată pe o vale de de-asupra Nistrului, ceva mai sus de zona botezată de localnici “Râtul porcului”.

“Ideea mi-a venit spontan, deși părinții țineau vreo zece capre de când eram mic, îmi mărturisește băiatul. Am fost vreo 4 ani în Spania și cu banii adunați am început în 2013 această afacere. M-a ajutat și fratele și, dacă la început era mai greu, acum este un pic mai ușor, iar la anul va fi și mai ușor. Mi-am făcut business-plan, am socotit ce și cum iese. Am calculat că de la o capră ai venit zilnic 10-15 lei, iar cu o astfel de afacere ai într-un an dublarea cumulativă a capitalului, plus venitul din vânzarea laptelui și a brânzei. Cu alte cuvinte, animalele se înmulțesc și deja peste un an ai dublu cât ai investit. Această afacere este una cu perspectivă pentru industria alimentară. Și ar fi bine să ne asociem mai mulți fermieri din raionul Soroca și să facem o linie de ambalare a laptelui de capră. Acest lapte este foarte bun, iar nouă ne va fi mult mai convenabil să vindem laptele decât brânza. Când fac brânza, calculele arată că prețul laptelui folosit este de 6 lei și 50 de bani, iar dacă l-ar cumpăra pentru ambalare ar fi vreo opt lei pentru fiecare litru. Poți să iei și un credit, îți deschizi linia ta de ambalare și mai cumperi laptele de la alții, dar este păcat că la noi laptele de capră nu se vinde în magazin. La sigur s-ar merita”, este convins Alexandru.

FOTO: odn.info.md

FOTO: odn.info.md

Tânărul antreprenor a absolvit Facultatea de Finanțe și Bănci la ASEM și după ce a mai chibzuit a înţeles că are mai mari șanse să se afirme în sectorul zootehnic decât în cel bancar.

“De exemplu, dacă vrei să te angajezi la o bancă, trebuie să lucrezi jumătate de an ca începător, apoi vreo trei ani casier, și tot așa îți trebuie vreo 15 ani ca să ai un post bun, îmi explică el. Dar aici sunt de ajuns maximum cinci ani. Anul trecut am lucrat mai mult, anul acesta mai puțin, iar la anul îmi mai iau doi oameni la lucru, instalez un gard electric și nu voi mai avea ce face. Voi avea de lucru doar câte o oră dimineața și o oră seara să fac brânza și atât”, îmi zice încrezut Alexandru Cencanșciuc.

FOTO: odn.info.md

FOTO: odn.info.md

Între timp împreună cu un alt cioban duce caprele la pășune, le mulge și face brânză. În liniștea naturii Alexandru are timp pentru a-și face planuri noi, mai ales că-și dorește mult să adune vreo 500 de capre și să formeze o gospodărie țărănească.

“Investițiile pe care le-am făcut inițial sunt foarte mici, îmi destăinuie proprietarul stânei. Caprele le-am cumpărat la sfârșitul toamnei, când erau vreo 650 de lei, iar acum prețul unei capre ajunge la 1200 de lei. Eu am cumpărat acum un an și șapte luni 65 de capete, iar în prezent am vreo sută de capre mulgătoare și vreo 60 de iedițe care la anul tot vor da lapte. Caprele sunt de-ale noastre, de rasă comună. Acele aduse de prin Austria trebuie să le ții numai la iesle și este multă cheltuială cu ele. Iar la noi produsul finit nu este prețuit la fel ca în țările europene. Acolo kilogramul de brânză de capră costă cam 12-15 euro, dacă-l vinzi angro, dar așa, la kilogram sau la suta de grame, eu cumpăram la un magazin 125 de grame cu 2.25 euro. Și laptele de capră costă acolo un euro și jumătate, dar la noi lumea nu va da bani pentru așa ceva. Eu nu cred că este rentabil să aduc capre de rasă și să le hrănesc cu mâncare și concentrate”, afirmă păstorul privind la cornoratele care se tot zbenguie.

Asea Răilean, fondatorul SRL “Capri-lact”: Laptele de capră este foarte bun pentru sănătate, dar oamenii nu prea cunosc aceasta. Moldovenii sunt deprinşi să pască caprele pe imaş, dar pentru oameni ca mine care nu dispun de păşuni, am importat capre din Austria care stau în grajd şi le dai acolo mâncare. Eu cred că este o afacere profitabilă. Când vom mări numărul de capre de la 100 la 5-6 sute va fi şi mai profitabilă deoarece ne dorim linii de producere nu doar a brânzei, ci şi a îngheţatei sau a iaurtului.

FOTO: odn.info.md

FOTO: odn.info.md

Caprele de la stâna sa dau cel puțin un litru și jumătate de lapte pe zi, iar de la iedele care a au fătat anul acesta pentru prima dată Alexandru mulge de la 700 de grame până la un litru și jumătate. Cât privește diferența dintre laptele de capră cu cel de vacă, Alexandru este sigur că primul este mai benefic pentru sănătate și poate fi chiar mai gustos, totul depinde cum sunt întreținute patrupedele și ce fel de iarbă pasc.

“Gustul laptelui și al brânzei depinde mult de imaș. Dacă caprele nu sunt tunse și sunt murdare, ele elimină transpirația prin lapte și se simte un miros urât. În cazul nostru noi le tundem și le îngrijim, așa că laptele nu are careva miros neplăcut. Și fiindcă gustul laptelui depinde de iarbă, aici avem un imaș cu o mie și una de ierburi, iar laptele este foarte gustos. Fermierii mi s-au plâns că a scăzut cantitatea laptelui, caprele mele însă se mulg la fel. Unii le dau tot anul drumul la capre să pască, și din cauza secetei nu prea au ce mânca. Eu însă le scot pe imaș în ultima duminică din aprilie, până atunci le țin închise, ca iarba să crească. Noi avem foarte multe pământuri părăsite cum a fost și acesta, iar ele trebuie utilizate. Cândva aici oamenii din Grigorăuca pășteau vacile, dar acum nu se mai formează cireada și locul a fost uitat. În Spania dacă sunt liberi chiar și doi-trei ari, pământul se îngrădește și acolo pasc câteva animale”, își împărtășește experiența acesta.

FOTO: odn.info.md

FOTO: odn.info.md

Și dacă anul trecut Alexandru dormea doar câte cinci ore pe noapte, anul acesta se odihnește vreo șapte. De obicei pe la 22:30-23:00 termină mulsoarea, apoi încheagă laptele pentru a pregăti brânza și iată așa se face miezul nopții. Iar la 6 dimineața este iarăși printre capre. Nu vinde laptele, ci face brânză. Mulți îi dau comandă mai ales pentru iarnă, așa că-și înscrie numărul de telefon al doritorilor într-un carnet, iar când este gata le sună și aceștia vin să o ia. Antreprenorul are și un mesaj pentru ceilalți tineri care vor să investească acasă banii făcuți peste hotare.

“Eu le spun să aibă mai mult curaj și totul va fi bine. După ce am început afacerea mă tot gândeam de ce oare m-am apucat de ea, dar acum sunt mândru de ceea ce fac”, spune împlinit Alexandru Cencanșciuc.

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *